Republica Moldova, printre țările cu cele mai periculoase drumuri din Europa. Ce soluții propun experții pentru siguranța rutieră

Republica Moldova continuă să se afle în topul țărilor europene cu infrastructură rutieră periculoasă, chiar dacă în ultimii ani au fost înregistrate unele îmbunătățiri. Potrivit datelor oficiale, la sfârșitul anului 2024 rata mortalității în accidente rutiere era de 8.3 decese la 100.000 de locuitori, aproape dublu față de media Uniunii Europene, care este de 4.4 decese, scrie moldova1.md. 

Specialistul în siguranță rutieră, dr. ing. Ilie Bricicaru, a explicat în cadrul emisiunii „Spațiul Public” la Radio Moldova că, deși indicatorii sunt în scădere, infrastructura din Republica Moldova rămâne una dintre cele mai nesigure din Europa. Acesta subliniază că proiectele de reabilitare trebuie gândite nu doar pentru modernizare, ci și pentru siguranța pe termen lung și întreținere corespunzătoare.

Un element cheie îl reprezintă așa-numitele „puncte negre” ale accidentelor, care, dacă ar fi monitorizate și gestionate la fiecare trei ani, ar putea contribui la reducerea semnificativă a numărului de accidente grave.

Investiții majore: drumurile M3 și R34

În prezent, două proiecte importante se află în desfășurare: ocolirea orașului Cimișlia pe drumul M3 și reabilitarea traseului R34 Cantemir–Cahul.

Potrivit lui Nicolai Mîndra, secretar de stat în cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, proiectul R34 este deja contractat unei companii din Ucraina și se află înaintea graficului de execuție. În schimb, lucrările de la Cimișlia au întâmpinat dificultăți în faza de proiectare, fiind necesare simplificări tehnico-economice pentru a obține finanțarea.

„Finalizarea acestor drumuri nu înseamnă doar o legătură mai rapidă între două orașe, ci și o economie de timp de peste 40%, ceea ce se traduce în costuri mai mici pentru transportatori și consumatori”, a precizat oficialul MIDR.

Probleme în execuția lucrărilor

Chiar dacă unele șantiere sunt în grafic, există și întârzieri majore. O companie turcească, contractată pentru un proiect rutier, a depășit deja cu peste 180% termenul prevăzut, dar nu a finalizat nici 70% din lucrări, din cauza dificultăților financiare și de management. În plus, antreprenorii se confruntă cu lipsa materiilor prime, ceea ce a dus la stagnarea unor lucrări pentru luni întregi.

Lege învechită și materiale nepotrivite

Experții atrag atenția și asupra faptului că Republica Moldova aplică încă o lege a drumurilor din 1995, depășită de realitățile actuale. Bricicaru consideră că prețul nu ar trebui să fie principalul criteriu în selectarea antreprenorilor, ci calitatea lucrărilor.

Un alt aspect criticat este faptul că drumurile continuă să fie construite din asfalt, deși betonul-ciment, disponibil pe plan local, ar fi mai ieftin și mai durabil. „Drumurile de ciment sunt mult mai rezistente și presupun costuri reduse de întreținere, spre deosebire de asfalt, care depinde în totalitate de materiale importate”, a explicat expertul.

Poduri în stare critică și integrarea în rețeaua TEN-T

În Republica Moldova există 836 de poduri, dintre care 224 sunt în stare nesatisfăcătoare și 9 în stare critică. Acest lucru îngreunează integrarea țării în rețeaua europeană de transport TEN-T, care include coridoare strategice precum Ungheni–Chișinău–Odesa, Chișinău–Giurgiulești și Leușeni–Chișinău–Dubăsari–Ucraina.

Oficialii afirmă că fiecare proiect de infrastructură trebuie să fie supus unui audit de siguranță rutieră, astfel încât noile drumuri și poduri să respecte standardele europene. În paralel, autoritățile lucrează și la studii de fezabilitate pentru adaptarea căilor ferate la ecartamentul european și pentru dezvoltarea unui centru multimodal, care să reducă costurile de transport și să crească mobilitatea mărfurilor.

Conectarea la Europa prin infrastructură modernă

Dr. ing. Ilie Bricicaru subliniază că autostrada spre Ucraina și portul Odesa ar putea deveni un hub comercial esențial pentru Republica Moldova. „Dacă România finalizează autostrada până la Prut și demonstrează beneficiile economice, aceste avantaje se vor extinde inevitabil și pe partea moldovenească”, a punctat expertul.